Cuprins
Vă sugerăm ca înainte de actualizare să citiți informațiile din Cap. 5, Probleme în squeeze de care ar trebui să știți. Acel capitol tratează probleme potențiale care nu sunt legate direct de procesul de actualizare, dar care ar putea fi important de știut înainte să începeți.
Înainte de a vă actualiza sistemul, este indicat să faceți o copie de siguranță completă, sau cel puțin a datelor sau a configurațiilor pe care nu vă permiteți să le pierdeți. Uneltele și procesele de actualizare sunt foarte fiabile, însă o problemă hardware apărută în mijlocul actualizării poate afecta sever un sistem.
Cele mai importate lucruri de copiat sunt conținutul lui
/etc
, al lui /var/lib/dpkg
, al lui
/var/lib/apt/extended_states
și rezultatul comenzii
dpkg --get-selections "*"
(ghilimelele sunt
importante). Dacă folosiți aptitude pentru administrarea
pachetelor pe sistemul dumneavoastră, va trebui să salvați și
/var/lib/aptitude/pkgstates
.
Procesul de actualizare, în sine, nu modifică nimic în directorul
/home
. Totuși, unele aplicații (cum ar fi unele
componente ale suitei Mozilla, mediile grafice GNOME și KDE) sunt cunoscute
pentru faptul că suprascriu valorile existente ale configurațiilor
utilizatorilor cu noi valori implicite în momentul în care o versiune nouă a
aplicației este pornită pentru prima oară de către utilizator. Ca măsură de
precauție, veți dori probabil să faceți o copie de siguranță a fișierelor și
directoarelor ascunse (care încep cu punct, „dotfiles”) din directoarele
utilizatorilor. Copia ar putea să vă ajute să recreați vechile
configurații. Probabil veți dori să informați și utilizatorii în legătură cu
această problemă.
Orice operație de instalare a pachetelor trebuie executată cu drepturi de
superutilizator, deci fie vă autentificați ca root
, fie
utilizați su sau sudo pentru a obține
drepturile de acces necesare.
Operația de actualizare trebuie să respecte câteva precondiții; va trebui să verificați dacă sunt respectate înainte de actualizare.
Este o idee bună să vă informați din timp toți utilizatorii despre actualizările planificate, chiar dacă utilizatorii ce vă accesează sistemul prin conexiuni ssh n-ar trebui să sesizeze prea multe în timpul actualizării și ar trebui să-și poată continua lucrul.
Dacă doriți să vă luați măsuri suplimentare de precauție, faceți o copie de
siguranță sau demontați partiția /home
înainte de
actualizare.
Va trebui sa faceți o înnoire de nucleu odată cu trecerea la squeeze, deci o repornire va fi necesară.
Pot exista servicii oferite de sistem, care sunt asociate cu pachete care vor fi incluse in actualizare. În acest caz țineți cont că aceste servicii vor fi oprite în timp ce pachetele asociate sunt înlocuite și configurate. În această perioadă, servicii respective nu vor fi disponibile.
Timpul precis de indisponibilitate a acestor servicii variază în funcție de numărul de pachete înnoite în sistem și include de asemenea timpul necesar administratorului de sistem să răspundă la întrebările de configurare ale diverselor pachete înnoite (dacă există). Țineți cont că în cazul în care procesul de înnoire se face nesupraveghat și sistemul solicită indicații pe parcursul actualizăriii, este foarte posibil ca serviciile să fie indisponibile.[4] pentru o perioadă însemnată de timp.
Dacă sistemul actualizat oferă servicii critice utilizatorilor sau rețelei dumneavoastră[5], puteți reduce timpul de indisponibilitate dacă faceți o înnoire minimală, cum este descrisă în Secțiune 4.4.4, „Actualizare minimală de sistem”, urmată de o înnoire a nucleului și o repornire (citiți Secțiune 4.4.5, „Actualizarea nucleului și a udev”), și apoi înnoiți pachetele asociate cu serviciile critice. Înnoiți aceste pachete înainte de înnoirea completă a sistemului, descrisă în Secțiune 4.4.6, „Actualizarea sistemului ”. În acest fel puteți să vă asigurați că aceste servicii critice rulează și sunt disponibile pe durata întregului proces de înnoire și timpul cât timpul sunt indisponibile este redus.
Datorită multiplelor schimbări din nucleu între lenny și squeeze, în ceea ce privește modulele, detectarea, numirea componentelor și ordonarea fișierelor dispozitiv, există un risc real să întâmpinați probleme la reinițializarea sistemului, după actualizare. Multe dintre potențialele probleme cunoscute sunt documentate aici și în următorul capitol al Notelor de lansare.
Din acest motiv are sens să vă asigurați că veți putea să recuperați sistemul în eventualitatea că acesta nu va mai putea reporni sau, în cazul sistemelor la distanță, nu va putea să activeze conexiunile la rețea.
Dacă faceți actualizarea de la distanță printr-o conexiune ssh este recomandabil să luați măsurile necesare pentru a putea accesa serverul printr-un terminal serial. Există posibilitatea ca după actualizarea nucleului și repornirea sistemului, anumite dispozitive să fie redenumite (după cum este descris în Secțiune 4.6.2, „Reordonarea enumerării dispozitivelor”) și va trebui să reparați configurația sistemului printr-o consolă locală. De asemenea, dacă sistemul este repornit accidental în mijlocul actualizării există șansa să fie nevoie să recuperați folosind o consolă locală.
Cel mai evident lucru care poate fi încercat este să reporniți cu vechiul nucleu. Totuși, din diverse motive documentate în altă parte a acestui document, nu este garantat că acest lucru va funcționa.
Dacă aceasta nu reușește, va trebui să porniți sistemul printr-o metodă
alternativă, astfel încât să-l puteți accesa și repara. O opțiune este să
folosiți o imagine specială pentru recuperare sau un Linux care rulează de
pe CD. După pornirea în acest fel ar trebui să puteți monta sistemul de
fișiere rădăcină și să faceți chroot
în el pentru a
investiga și repara problema.
O altă opțiune pe care o recomandăm este folosirea modului recuperare al Programului de instalare Debian squeeze. Avantajul folosirii programului de instalare este că puteți alege dintre multiplele metode de instalare pe cea care se potrivește cel mai bine situației. Vă rugăm să consultați secțiunea „Recuperarea unui sistem stricat (Recovering a Broken System)” din capitolul 8 al Ghidului de instalare și FAQ - Întrebări frecvente despre Programul de instalare.
Pachetul initramfs-tools
include un
interpretor de comenzi pentru depanare[6] în imaginile initrd pe care le generează. Dacă, de exemplu,
imaginea initrd nu poate să monteze sistemul de fișiere rădăcină, veți fi
transferat la acest interpretor de comenzi, care dispune de comenzi de bază
pentru a putea detecta și, în măsura posibilităților, de a rezolva problema.
Lucruri uzuale pe care ar trebui să le verificați: prezența
fișierelor-dispozitiv corecte în /dev
, care module sunt
încărcate (cat /proc/modules
), verificarea rezultatului
comenzii dmesg pentru erori la încărcarea
driverelor. Rezultatul comenzii dmesg va arăta și care
fișiere-dispozitiv au fost alocate discurilor. Ar trebui să verificați
rezultatul comenzii echo $ROOT
pentru a vă asigura că
sistemul de fișiere rădăcină este pe dispozitivul pe care vă așteptați să
fie.
Dacă reușiți să corectați problema, puteți ieși din consola de depanare cu
comanda exit
și apoi se va continua procesul de
inițializare de la punctul în care a eșuat. Desigur, va trebui să reparați
problema reală și să regenerați imaginea initrd pentru ca următoarea
inițializare a sistemului să nu eșueze la fel.
Actualizarea distribuției ar trebui făcută fie local dintr-o consolă virtuală în mod text (sau printr-o conexiune la un terminal serial), fie de la distanță printr-o conexiune ssh.
![]() | Important |
---|---|
Dacă utilizați servicii VPN (ca |
Pentru a avea încă o măsură de siguranță când actualizați de la distanță, vă sugerăm să rulați procesul de actualizare într-o consolă virtuală furnizată de programul screen, lucru care vă va permite să vă reconectați în siguranță și oferă siguranța că procesul de instalare nu va fi întrerupt, chiar dacă procesul care întreține conexiunea la distanță eșuează.
![]() | Important |
---|---|
Nu actualizați sistemul folosind o sesiune telnet, rlogin, rsh, sau dintr-o sesiune X administrată de xdm, gdm sau kdm, etc. pe sistemul pe care îl actualizați. Aceast lucru este necesar deoarece oricare dintre aceste servicii poate fi oprit în timpul actualizării, ceea ce poate rezulta într-un sistem inaccesibil actualizat doar parțial. |
Datorită defectului #512951, pachetul
splashy
trebuie eliminat înainte de
înnoire.
# apt-get purge splashy
Procedeul de actualizare descris în acest capitol a fost conceput pentru actualizări de la sisteme lenny „pure”, fără pachete din terțe surse. Pentru o mai mare fiabilitate a procedeului de actualizare veți dori să ștergeți pachetele provenite din terțe surse înainte să începeți actualizarea.
Înnoiri direct de la versiuni mai vechi ca 5.0 (lenny) nu sunt suportate. Urmați instrucțiunile de la Note de lansare pentru Debian GNU/Linux 5.0 pentru a înnoi mai întâi la 5.0.
De asemenea, se pleacă de la premiza că ați actualizat până la ultima versiune minoră a lui lenny. Dacă nu ați făcut acest lucru sau dacă aveți dubii, urmați instrucțiunile din Secțiune A.1, „Actualizarea sistemului lenny”.
În anumite cazuri, dacă ați folosit apt-get să instalați pachete în loc să folosiți aptitude, aptitude poate considera un pachet ca fiind nefolosit și să-l înregistreze pentru ștergere. În general, ar trebui să vă asigurați că sistemul este adus la zi și curat, înainte de a continua procesul de actualizare.
Din această cauză ar trebui să verificați dacă sunt acțiuni în așteptare în
managerul de pachete aptitude. Dacă un pachet este
programat pentru ștergere sau actualizare în managerul de pachete ar putea
avea un impact negativ asupra procedeului de actualizare. Țineți cont că
acest lucru nu poate fi corectat decât dacă
sources.list
se referă încă la
lenny și nu la stable
sau squeeze, vedeți Secțiune A.2, „Verificarea listei de surse”.
Pentru a face această verificare porniți aptitude în „modul visual” și apăsați g (de la „Go”). Dacă vă arată vreo acțiune ar trebui să revizuiți și să anulați sau să efectuați acțiunile sugerate. Dacă nu este sugerată nici o acțiune va fi afișat mesajul „No packages are scheduled to be installed, removed, or upgraded” (sau „Nici un pachet nu este programat sa fie instalat, șters sau înnoit”).
Dacă ați configurat APT să instaleze anumite pachete dintr-o distribuție
diferită de cea stabilă (ex. din testare), ar putea fi nevoie să schimbați
configurația alegerilor selective APT (prezentă în
/etc/apt/preferences
) pentru a permite actualizarea
pachetelor la versiunile din noua versiune stabilă. Mai multe informații
despre alegeri selective APT pot fi găsite în apt_preferences(5).
Indiferent de metoda utilizată pentru actualizare, este recomandat să verificați, mai întâi, starea tuturor pachetelor, asigurându-vă că toate pachetele sunt într-o stare actualizabilă. Următoarea comandă vă va afișa eventualele pachete care au starea de jumătate-instalat sau eșec-configurare, precum și cele cu o stare eronată.
# dpkg --audit
Ați putea, de asemenea, să inspectați starea tuturor pachetelor de pe sistemul dumneavoastră utilizând dselect, aptitude sau folosind comenzi precum
# dpkg -l | pager
sau
# dpkg --get-selections "*" > ~/pachete-curente.txt
Este preferabil să ștergeți marcajul „păstrat” al oricărui pachet în această stare, înaintea actualizării. Dacă un pachet esențial care trebuie actualizat este „păstrat”, actualizarea va eșua.
A se reține că aptitude folosește o metodă diferită de a marca pachetele care sunt păstrate față de apt-get și dselect. Puteți identifica pachetele păstrate pentru aptitude cu
# aptitude search "~ahold" | grep "^.h"
Dacă vreți să verificați ce pachete aveți păstrate pentru apt-get, ar trebui să folosiți
# dpkg --get-selections | grep hold
Dacă ați modificat și recompilat un pachet local și nu l-ați redenumit sau nu i-ați atașat o epocă în versiune, trebuie să îl plasați pe „păstrat” pentru a preveni actualizarea sa.
Starea „păstrat” pentru apt-get poate fi schimbată folosind:
# echo nume_pachet
hold | dpkg --set-selections
Înlocuiți hold
cu install
pentru a
demarca starea „hold”.
Dacă este ceva ce trebui rezolvat, cel mai bine vă asigurați că
sources.list
încă se referă la lenny după
cum este explicat în Secțiune A.2, „Verificarea listei de surse”.
Dacă aveți secțiunea proposed-updates
enumerată în
fișierul /etc/apt/sources.list
, ar fi bine să o
ștergeți înainte de a încerca să actualizați sistemul. Aceasta este o măsură
de precauție pentru a reduce probabilitatea de apariție a unor conflicte.
Dacă aveți pachete non-Debian pe sistemul dumneavoastră, ar trebui să știți
că acestea ar putea fi eliminate în cursul actualizării datorită
dependențelor conflictuale. Dacă aceste pachete au fost instalate prin
adăugarea unei arhive suplimentare în
/etc/apt/sources.list
, ar trebui să verificați dacă
această arhivă oferă pachete compilate pentru squeeze și să schimbați
linia cu sursa corespunzătoare la același moment cu schimbarea surselor
pentru pachetele Debian.
Unii utilizatori ar putea avea instalate pe sistemele lor lenny versiuni neoficiale „mai noi” a unor pachete care sunt în Debian. Aceste pachete pot cauza probleme în timpul unei actualizări deoarece pot rezulta în conflicte de fișiere[7]. Secțiune 4.5, „Probleme posibile în timpul actualizării” are anumite informații despre cum să tratați conflictele de fișiere dacă apar.
Înainte de a începe actualizarea trebuie să ajustați fișierul de configurare
apt
pentru listele de pachete,
/etc/apt/sources.list
.
apt
va lua în considerare toate
pachetele care pot fi găsite prin intermediul unei linii
„deb
” și va instala pachetul cu cea mai mare
versiune, stabilind prioritatea în funcție de poziția liniilor (astfel, în
cazul mai multor locații ar trebui să listați în primul rând un harddisk
local, după care CD-uri și după aceea situri-oglindă
HTTP/FTP).
O versiune poate fi referită deseori atât prin numele de cod (de ex:
lenny
, squeeze
) cât
și prin numele de stare (ex: oldstable
,
stable
, testing
,
unstable
). Referirea la o versiune folosind numele de cod
are avantajul că nu veți avea surpriza unei noi versiuni, motiv pentru care
am folosit această abordare aici. Evident, aceasta înseamnă că va trebui să
urmăriți anunțurile de lansare. Dacă utilizați numele de stare, veți observa
multe actualizări pentru pachete, disponibile imediat ce o versiune a fost
lansată.
Configurația implicită este pregătită pentru instalarea de pe serverele
Debian din Internet, însă poate veți dori să modificați
/etc/apt/sources.list
pentru a utiliza servere
alternative, preferabil dintr-un loc apropiat de dumneavoastră, din punct de
vedere a rețelei în care vă aflați.
Serverele Debian alternative HTTP sau FTP pot fi găsite la http://www.debian.org/distrib/ftplist (secțiunea „Lista completă a siturilor-oglindă Debian”). Locațiile alternative HTTP sunt în general mai rapide decât cele FTP.
De exemplu, să presupunem că cea mai apropiată locație alternativă Debian
este http://mirrors.kernel.org/
. Când inspectați această
locație cu un navigator de web sau un client de FTP, veți observa că
directoarele principale sunt organizate astfel:
http://mirrors.kernel.org/debian/dists/squeeze/main/binary-alphaamd64armelhppai386ia64mipsmipselpowerpcsparcs390/... http://mirrors.kernel.org/debian/dists/squeeze/contrib/binary-alphaamd64armelhppai386ia64mipsmipselpowerpcsparcs390/...
Pentru a utiliza această locație cu apt
, trebuie să adăugați această linie la
fișierul dumneavoastră sources.list
:
deb http://mirrors.kernel.org/debian squeeze main contrib
A se observa faptul că „dists
” este adăugat implicit, iar
argumentele de după numele versiunii sunt utilizate pentru a expanda calea
în directoare multiple.
După ce adăugați noile surse, dezactivați liniile
„deb
” care existau înainte în
sources.list
, prin plasarea unui diez
(#
) la începutul lor.
În loc să folosiți situri-oglindă HTTP sau FTP, ați putea dori să modificați
/etc/apt/sources.list
pentru a folosi o sursă pe un
disc local (poate montat cu NFS).
De exemplu, locația dumneavoastră cu pachete poate fi în
/var/ftp/debian/
, având directoarele principale astfel:
/var/ftp/debian/dists/squeeze/main/binary-alphaamd64armelhppai386ia64mipsmipselpowerpcsparcs390/... /var/ftp/debian/dists/squeeze/contrib/binary-alphaamd64armelhppai386ia64mipsmipselpowerpcsparcs390/...
Pentru a utiliza această locație cu apt
, trebuie să adăugați această linie la
fișierul dumneavoastră sources.list
:
deb file:/var/ftp/debian squeeze main contrib
A se observa faptul că „dists
” este adăugat implicit, iar
argumentele de după numele versiunii sunt utilizate pentru a expanda calea
în directoare multiple.
După ce adăugați noile surse, dezactivați liniile
„deb
” care existau înainte în
sources.list
, prin plasarea unui diez
(#
) la începutul lor.
Dacă doriți să folosiți doar CD-uri, dezactivați
liniile „deb
” care existau înainte în
sources.list
, prin plasarea unui diez
(#
) la începutul lor.
Asigurați-vă că există o linie în /etc/fstab
ce permite
montarea CD-ului la locația /cdrom
(punctul de montare
/cdrom
este necesar pentru
apt-cdrom). De exemplu, dacă/dev/hdc
reprezintă CD-ROM-ul dumneavoastră, /etc/fstab
ar
trebui să conțină o linie de genul:
/dev/hdc /cdrom auto defaults,noauto,ro 0 0
A se reține că nu trebuie să existe nici un spațiu
între cuvintele defaults,noauto,ro
din cel de-al patrulea
câmp.
Pentru a verifica funcționarea, introduceți un CD și încercați să rulați
# mount /cdrom # aceasta va monta CD-ul în punctul de montare # ls -alF /cdrom # aceasta va afișa directorul rădăcină din CD # umount /cdrom # aceasta va demonta CD-ul
Apoi, rulați
# apt-cdrom add
pentru fiecare CD-ROM Debian cu binare pe care îl aveți, pentru a adăuga date despre fiecare CD în baza de date APT.
Metoda recomandată pentru actualizarea de la versiuni Debian GNU/Linux precedente este folosirea utilitarului pentru administrarea pachetelor apt-get. În lansările anterioare utilitarului aptitudeera recomandat pentru acest scop, dar versiuni recente ale apt-get oferă același nivel de funcționalitate și se pare că oferă actualizări mai consistente cu rezultatul dorit.
Nu uitați să montați toate partițiile necesare (în special partiția rădăcină
și partiția /usr
) în mod citire-scriere, cu o comandă
ca:
# mount -o remount,rw /punct_de_montare
În continuare ar trebui să verificați că sursele APT (din
/etc/apt/sources.list
) se referă la
„squeeze
” sau la
„stable
”. Nu ar trebui să fie nici o sursă
care se referă la lenny.
![]() | Notă |
---|---|
Liniile de surse pentru CD-ROM pot uneori referi
„ |
Este recomandat să utilizați programul /usr/bin/script pentru a înregistra sesiunea de actualizare. În cazul în care intervine vreo problemă veți avea un istoric a ceea ce s-a întâmplat, iar dacă este nevoie, veți putea oferi informații exacte când raportați problema. Pentru a porni înregistrarea, tastați:
# script -t 2>~/actualizare-squeeze.time -a ~/actualizare-squeeze.script
sau similar. Nu puneți fișierul script într-un director temporar cum ar fi
/tmp
sau /var/tmp
(fișiere în
aceste directoare ar putea fi șterse în timpul actualizării sau la o
repornire).
Fișierul script vă va permite, de asemenea, să consultați informația care a
defilat în afara ecranului. Dacă sunteți la consola sistemul puteți schimba
la VT2 (folosind Alt-F2) și, după ce vă
autentificați, utilizați less -R
~root/actualizare-squeeze.script
pentru a vedea fișierul.
După terminarea actualizării, puteți opri comanda script
tastând exit
la prompt.
Dacă ați folosit opțiunea -t a lui script puteți folosi programul scriptreplay pentru a reda întreaga sesiune:
# scriptreplay ~/actualizare-squeeze.time ~/actualizare-squeeze.script
Mai întâi trebuie preluată lista pachetelor disponibile în noua versiune. Aceasta se face cu:
# apt-get update
Înainte de a începe actualizarea completă, așa cum este descrisă în Secțiune 4.4.6, „Actualizarea sistemului ”, trebuie să vă asigurați că aveți suficient
spațiu pe disc. În primul rând, orice pachet necesar pentru instalare, care
este descărcat prin rețea este stocat în
/var/cache/apt/archives
(și subdirectorul
partial/
în timpul descărcării), deci trebuie să aveți
suficient spațiu pe sistemul de fișiere pe care se află
/var/
pentru a descărca pachetele ce vor fi instalate
pe sistemul dumneavoastră. După descărcare veți avea nevoie de mai mult
spațiu pe alte partiții de sistem pentru a instala atât pachetele
actualizate (care e posibil să conțină binare mai mari sau mai multe date)
cât și pachetele noi care vor fi aduse pentru actualizare. Dacă sistemul
dumneavoastră nu are suficient spațiu este posibil să rămâneți cu o
actualizare incompletă. În această situație, recuperarea ar putea fi foarte
dificilă.
apt-get vă poate arăta informații detaliate despre spațiul decesar pentur instalare. Înainte să începeți actualizarea, puteți vedea această estimare folosind comanda:
# apt-get -o APT::Get::Trivial-Only=true dist-upgrade [ ... ] XXX actualizate, XXX noi instalate, XXX de îndepărtat și XXX neactualizate. Trebuie descărcate xx.xMB de arhive. După această operațiune, AAAMB spațiu suplimentar va fi folosit.
![]() | Notă |
---|---|
Rulând această comandă la începutul procedeului de actualizare ar putea genera o eroare, din motive descrise în următoarele secțiuni. În acest caz va trebui să așteptați până ați făcut o actualizare minimală conform Secțiune 4.4.4, „Actualizare minimală de sistem” și ați actualizat nucleul înainte de a rula această comandă pentru a estima spațiul pe disc. |
Dacă nu aveți spațiu suficient pentru actualizare, apt-get vă va avertiza cu un mesaj asemănător cu:
E: Nu aveți spațiu suficient în /var/cache/apt/archives/.
În această situați, eliberați spațiu înainte de actualizare. Puteți:
Ștergeți pachetele care au fost descărcate anterior pentru a fi instalate
(în /var/cache/apt/archive
). Curățarea depozitului
temporar de pachete, cu comanda apt-get clean va șterge
toate fișierele descărcate anterior.
Ștergeți pachete uitate. Dacă aveți instalat popularity-contest
puteți folosi
popcon-largest-unused pentru a afișa lista pachetelor din
sistem neutilizate, care ocupă cel mai mult spațiu. Puteți folosi și
deborphan sau debfoster pentru a căuta
pachete depășite (consultați Secțiune 4.9, „Pachete învechite”). Ca alternativă
puteți porni aptitude în „modul vizual” și
veți găsi pachetele învechite în „Pachete învechite și pachete create
local” (sau „Obsolete and Locally Created Packages” dacă
folosiți interfața în limba engleză).
Ștergeți pachetele care ocupă prea mult loc și nu sunt necesare imediat
(oricum le puteți reinstala după actualizare). Puteți afișa pachetele care
ocupă cel mai mult loc pe disc cu dpigs (disponibil în
pachetul debian-goodies
) sau cu
wajig (rulând wajig size
).
Puteți vedea lista cu pachetele ce ocupă cel mai mult spațiu cu aptitude
. Porniți aptitude în
„modul vizual”, alegeți
→
( → în varianta engleză), apăsați tasta
l și introduceți ~i
, apăsați
S și introduceți ~installsize
și ca
rezultat veți obține o listă cu care veți putea lucra ușor.
Din sistem se pot șterge fișierele de traducere și localizare, în caz că nu
mai sunt necesare. Se poate instala localepurge
și configura astfel încât doar
câteva din localizări să fie păstrate în sistem. Aceasta va reduce din
spațiul ocupat în /usr/share/locale
.
Mutați temporar pe un alt sistem sau ștergeți permanent fișierele jurnal de
sistem din /var/log/
.
Folosiți un /var/cache/apt/archives
temporar: puteți
folosi un director pentru depozitul temporar de pe alt sistem de fișiere
(dispozitiv de stocare USB, harddisk de împrumut, un alt
sistem de fișiere în utilizare, ...)
![]() | Notă |
---|---|
Nu folosiți o partiție NFS deoarece conexiunea de rețea ar putea fi întreruptă în timpul actualizării. |
De exemplu, dacă aveți un dispozitiv USB montat la
/media/usbkey
:
ștergeți pachetele care au fost descărcate anterior spre instalare:
# apt-get clean
copiați directorul /var/cache/apt/archives
pe
dispozitivul USB:
# cp -ax /var/cache/apt/archives /media/usbkey/
montați directorul pentru depozit temporar peste cel curent:
# mount --bind /media/usbkey/archives /var/cache/apt/archives
după actualizare restaurați directorul
/var/cache/apt/archives
original:
# umount /media/usbkey/archives
ștergeți /media/usbkey/archives
rămas.
puteți crea directorul pentru depozit temporar pe orice sistem de fișiere montat pe sistemul dumneavoastră.
Executați o actualizare minimală a sistemului (citiți Secțiune 4.4.4, „Actualizare minimală de sistem”) sau actualizări parțiale a sistemului urmată de o actualizare completă. Acest lucru va face posibil să actualizați sistemul parțial și vă va permite curățirea cach-ului de pachete înainte de actualizarea completă.
Țineți cont că pentru a putea șterge pachete în siguranță se recomandă să
treceți sources.list
înapoi la lenny după
cum este descris în Secțiune A.2, „Verificarea listei de surse”.
În unele cazuri, dacă faceți o actualizare completă (așa cum e descrisă mai jos) direct puteți șterge un număr mare de pachete pe care ați dori să le păstrați. Așadar vă recomandăm o actualizare în doi pași, mai întâi o actualizare minimală pentru a depăși conflictele, apoi o actualizare completă așa cum este descrisă în Secțiune 4.4.6, „Actualizarea sistemului ”.
Pentru a face mai întâi asta, rulați:
# apt-get upgrade
Aceasta are ca efect actualizarea acelor pachete care pot fi actualizate fără ca alte pachete să fie șterse sau instalate.
Actualizarea minimală a sistemului poate fi folositoare și atunci când sistemul nu dispune de spațiu suficient și nu se poate face o actualizare completă datorită constrângerilor de spațiu.
Versiunea udev
din squeeze
necesită un nucleu versiunea 2.6.26 sau mai nou cu opțiunea
CONFIG_SYSFS_DEPRECATED
dezactivată și cu opțiunile
CONFIG_INOTIFY_USER
și CONFIG_SIGNALFD
activate. Deoarece nucleele standard din Debianlenny (versiunea
2.6.26) au CONFIG_SYSFS_DEPRECATED
activată, și versiunea
udev
din lenny nu poate
oferi toată funcționalitatea necesară acestor nuclee, trebuie acordată
atenție atunci când se actualizează pentru a evita ca sistemului să devină
de nepornit.
Încărcarea nucleului 2.6.26 din lenny cu udev
din squeeze poate determina
atribuirea incorectă a numelor dispozitivelor de rețea, și de asemena
aplicarea greșită a anumitor permisiuni suplimentare a dispozitivelor tip
bloc (cum ar fi accesul la grupul disk
). Programul în
sine va apărea că funcționează, dar unele reguli (spre exemplu, regulile ce
țin de rețea) nu vor fi încărcate corespunzător. Este așadar puternic
recomandat să actualizați doar nucleul acum, pentru a asigura
disponibilitatea unui nucleu compatibil înainte de a actualizaudev
.
Pentru a începe această actualizare de nucleu, executați:
# apt-get install linux-image-2.6-varianta
A se vedea Secțiune 4.6.1, „Instalarea meta-pachetului de nucleu” pentru a vă ajuta să decideți care variantă de pachet de nucleu ar trebui să instalați.
Utilizatorii încărcătorului de sistem grub
trebuie șă se asigure că
update-grub este rulată ca parte a procesului de
actualizare, sau să o ruleze manual.
Imediat după actualizarea nucleului, va trebui să instalați de asemenea și
noul udev
pentru a micșora riscul
altor incompatibilități cauzate de folosirea vechiului udev cu noul nucleu
[8]. Puteți face asta rulând:
# apt-get install udev
Imediat ce ați actualizat atât nucleul cât și udev
sistemul ar trebui repornit.
Odată executați pașii anteriori, sunteți gata să continuați cu partea principală a actualizării. Executați:
# apt-get dist-upgrade
![]() | Notă |
---|---|
Procesul de actualizare pentru alte lansări recomanda utilizarea aptitude pentru actualizare. Această unealtă nu esterecomandată pentru actualizări de la lenny la squeeze. |
Aceasta va efectua o actualizare completă a sistemului, și anume, va instala cele mai noi versiuni disponibile ale tuturor pachetelor și va rezolva toate posibilele schimbări de dependențe dintre pachetele din diferitele versiuni. Dacă este necesar, va instala câteva pachete noi (de obicei, versiuni de biblioteci mai noi sau pachete redenumite) și va elimina orice pachete depășite care sunt în conflict.
Când actualizați de pe un set de CD-uri (sau DVD-uri), vi se va cere să introduceți anumite CD-uri la diverse momente în timpul actualizării. S-ar putea să trebuiască să introduceți de mai multe ori același CD, datorită pachetelor interdependente dispersate pe mai multe CD-uri.
Pachetele deja instalate care nu pot fi înnoite la versiuni mai noi fără a
schimba statutul instalării ai altui pachet vor fi lăsate la versiunea
curentă (marcate ca „held back”). Aceasta poate fi rezolvat
prin utilizarea comenzii aptitude și alegerea acestor
pachete pentru instalare sau prin rularea comenzii apt-get -f
install
.
pachet
Secțiunile următoare descriu probleme cunoscute care pot apărea pe timpul procesului de actualizare la squeeze.
cryptoloop nu mai este suportat în nucleele Linux kernel incluse în Debian 6.0. Instalările existente ce folosesc cryptoloop trebuie să fie trecute la dm-crypt înainte de actualizare.
Procesul de actualizare la squeeze vă poate cere îndepărtarea unor pachete din sistem. Lista exactă de pachete va varia în funcție de setul de pachete pe care le aveți instalate. Aceste note de lansare oferă sfaturi generice despre programele care vor fi îndepărtate, însă dacă aveți îndoieli, se recomandă examinarea listei cu pachete propuse pentru a fi șterse, înainte de a continua.
Este de așteptat ca o parte din pachetele de înlocuit comune includ:
autofs
(înlocuit de autofs5
), dhcp3
(înlocuit de isc-dhcp
), madwifi-source
, python-setuptools
și python2.4
(înlocuit de python2.6
). Pentru informații suplimentare
despre pachetele învechite în squeeze, citiți Secțiune 4.9, „Pachete învechite”.
Dacă o operație ce utilizează aptitude, apt-get sau dpkg eșuează cu eroarea
E: Dynamic MMap ran out of room
înseamnă că spațiul de stocare temporară implicit este insuficient. Puteți
rezolva această problemă fie prin eliminarea sau comentarea liniilor de care
nu aveți nevoie din /etc/apt/sources.list
, fie prin
mărirea dimensiunii spațiului de stocare temporară. Dimensiunea acestuia
poate fi mărită prin opțiunea de configurare
APT::Cache-Limit
în
/etc/apt/apt.conf
. Următoarea comandă va configura o
valoare suficientă pentru actualizare:
# echo 'APT::Cache-Limit "12500000";' >> /etc/apt/apt.conf
Aceasta presupune că nu aveți configurată în prealabil o valoare pentru această variabilă.
Uneori este necesar să activați opțiunea
APT::Force-LoopBreak
în APT pentru a putea elimina
temporar un pachet esențial, datorită unei bucle
Conflict/Pre-Dependență. apt-get vă va avertiza în
legătură cu aceasta și va abandona actualizarea. Puteți ocoli această
situație precizând opțiunea -o APT::Force-LoopBreak=1
în
linia de comandă a lui apt-get.
Este posibil ca structura dependențelor dintr-un sistem să fie coruptă într-o asemenea măsură încât să necesite intervenție manuală. În mod obișnuit aceasta înseamnă utilizarea apt-get sau
# dpkg --remove nume_pachet
pentru a elimina pachetele problemă, sau
# apt-get -f install # dpkg --configure --pending
În cazuri extreme s-ar putea să fie nevoie să forțați o reinstalare cu o comandă cum ar fi
# dpkg --install /cale/către/nume_pachet.deb
Dacă actualizați de la un sistem lenny „pur” nu ar trebui să apară conflicte de fișiere, însă acestea pot interveni dacă aveți pachete neoficiale de tip backport. Un conflict de fișiere poate rezulta într-o eroare de genul:
Unpacking<package-foo>
(from<package-foo-file>
) ... dpkg: error processing<package-foo>
(--install): trying to overwrite `<some-file-name>
', which is also in package<package-bar>
dpkg-deb: subprocess paste killed by signal (Broken pipe) Errors were encountered while processing:<package-foo>
Puteți încerca să rezolvați un conflict de fișiere prin eliminarea forțată a pachetelor menționate în ultima linie a mesajului de eroare:
# dpkg -r --force-depends nume_pachet
După ce ați rezolvat problema, ar trebui să puteți continua actualizarea prin repetarea comenzilor apt-get descrise mai sus.
În timpul actualizării este posibil să apară întrebări referitor la
configurarea sau re-configurarea mai multor pachete. Dacă sunteți întrebat
dacă un fișier din directorul /etc/init.d
, sau fișierul
/etc/manpath.config
ar trebui înlocuit cu versiunea
responsabilului de pachet, în general este necesar să răspundeți cu „da”
(`yes' în engleză) pentru a asigura integritatea sistemului. Puteți oricând
reveni la versiunile vechi, deoarece acestea vor fi salvate cu extensia
.dpkg-old
.
Dacă nu știți sigur ce să faceți, scrieți numele pachetului sau fișierului și amânați rezolvarea problemelor pentru mai târziu. Puteți căuta în fișierul script informația afișată în timpul actualizării.
Dacă faceți actualizare folosind conosla de sistem locală, veți observa că la un momentdat în timpul actualizării consola va fi mutată într-o altă vizualizare și procesul de actualizare nu va mai fi vizibil. Acest lucru se poate întâmpla spre exemplu pe sisteme de birou când este repornit gdm.
Pentru a recupera consola cu procesul de actualizare în derulare va trebui să folosiți Ctrl+Alt+F1 pentru a trece înapoi la terminalul virtual 1 dacă sunteți în mediul grafic sau Alt+F1 dacă sunteți în modul text. Înlocuiți F1 cu cheia funcțională cu același număr ca terminalul virtual pe care se derulează procesul de actualizare. Puteți de asemenea să folosiți Alt+Săgeată la stânga sau Alt+Săgeată la dreapta pentru a schimba între diferitele terminale în mod text.
În cele mai multe cazuri actualizarea pachetelor de la lenny la squeeze ar trebui să se desfășoare fără probleme. Există un număr mic de cazuri când este necesar să interveniți, fie înainte fie în procesul de actualizare; iar acestea sunt detaliate mai jos în funcție de pachet.
Evolution (Clientul de poștă electronică GNOME pentru birou) a fost
actualizat de la versiunea 2.22
la
2.30
. Această versiune a adus modificarea formatului
folosit de pachet pentru păstrarea datelor și există posibilitatea apariției
pierderilor de date dacă actualizare se face în timp ce evolution
rulează. Ieșirea din aplicație este
posibil să nu fie suficient, deoarece diferite componente vor rula în
continuare în fundal. Pentru a evita orice potențiale probleme, este
recomandat să părăsiți complet mediul de lucru de birou înainte de începerea
procesului de actualizare squeeze.
Ca parte a procesului de actualizare, evolution
va verifica dacă rulează servicii
proprii și va recomanda închiderea acestor procese. După aceasta va urma o
nouă verificare a proceselor care rulează; dacă este necesar va trebui să
alegeți între terminarea forțată a proceselor care rulează sau abandonul
procesului de actualizare pentru a rezolva situația manual.
Această secțiune explică actualizarea nucleului și identifică potențialele
probleme legate de aceasta. Puteți instala unul din pachetele linux-image-*
oferite de Debian sau să compilați
un nucleul personalizat din surse.
O mare parte din informația expusă în această secțiune se bazează pe
presupunerea că veți folosi un nucleu modular din Debian împreună cu
initramfs-tools
și udev
. Dacă veți alege să folosiți un nucleu ce
nu necesită initrd sau un alt generator initrd este folosit, atunci o parte
din informație ar putea să nu vă fie de interes.
Atunci când actualizați (folosind dist-upgrade) de la lenny la squeeze, este indicat să instalați meta-pachetul linux-image-2.6-*. Acest pachet poate fi instalat automat prin procesul de actualizare a distribuției. Puteți verifica acest lucru rulând comanda:
# dpkg -l "linux-image*" | grep ^ii
Dacă această comandă nu afișează nimic, atunci va trebui să instalați manual un pachet linux-image nou. Pentru a vedea o listă cu meta-pachetele linux-image-2.6 disponibile, rulați comanda:
# apt-cache search linux-image-2.6- | grep -v transition
Dacă nu sunteți siguri ce pachet ar trebui să alegei, rulați comanda
uname -r
și căutați un pachet cu un nume asemănător. De
exemplu, dacă va fi afișat '2.6.26-2-686
' este recomadat
să instalați linux-image-2.6-686
. De
asemenea, se poate rula comanda apt-cache ca să vedeți
descrierea lungă a fiecărui pachet pentru a face o alegere potrivită. De
exemplu:
# apt-cache show linux-image-2.6-686
Utilizați apoi comanda apt-get install
pentru
instalare. Odată ce ați instalat noul nucleu va trebui să reporniți sistemul
cu prima ocazie pentru a beneficia de acesta.
Pentru cei mai îndrăzneți există un mod mai ușor să compilați propriul
nucleu folosind Debian GNU/Linux. Instalați unealta kernel-package
și citiți documentația din
/usr/share/doc/kernel-package
. Ca variantă, puteți de
asemenea să folosiți sursele nucleului oferite de pachetul linux-source-2.6
. Puteți folosi ținta
deb-pkg
disponibilă în fișierul makefile ce vine cu
sursele pentru a construi fișierele binare. Există unele diferențe între
cele două abordări, citiți documentația fiecărui pachet pentru detalii.
Dacă este posibil, ar fi spre avantajul dumneavoastră să înnoiți pachetul cu
nucleul separat de procedura de dist-upgrade
pentru a
reduce șansele de a avea temporar probleme la inițializarea sistemului. A se
reține că aceasta ar trebui să se facă doar după înnoirea minimală descrisă
în Secțiune 4.4.4, „Actualizare minimală de sistem”.
În lenny și ulterior, un nou mecanism pentru descoperirea dispozitivelor fizice folosit de nucleu, poate schimba ordinea în care dispozitivele sunt descoperite în sistem la fiecare repornire afectând în acest mod numele atribuite fiecărui dispozitiv. Ca de exemplu dacă aveți două adaptoare de rețea asociate cu două drivere diferite, dispozitivele eth0 și eth1 la care se referă pot să se schimbe între ele.
Pentru dispozitivele de rețea, această reordonare este evitată în mod normal
de definiții în
/etc/udev/rules.d/70-persistent-net.rules
pentru
udev
. Deoarece aceste reguli erau
deja stabilite în lenny, nu trebuie să luați măsuri suplimentare
când actualizați la squeeze pentru a beneficia de nume stabile pentru
dispozitivele de rețea. Remarcați că, folosind mecanismul udev înseamnă că
un nume de dispozitiv de rețea este legat de un anumit dispozitiv fizic;
dacă, spre exemplu schimbați adaptorul de rețea într-un sistem squeeze
aflat în producție, noul adaptor va utiliza un nou nume de interfață în
locul celui folosit de adaptorul precedent. Pentru a reutiliza nume
existente pentru dispozitive fizice noi va trebui să ștergeți înregistrarea
asociată numelui din fișierul
/etc/udev/rules.d/70-persistent-net.rules
.
Pentru dispozitivele de stocare ați putea evita reordonarea prin utilizarea
initramfs-tools
și configurarea lui
ca să încarce modulele cu drivere pentru dispozitive în aceeași ordine ca în
configurația curentă. Totuși, în prisma altor modificări ale sub-sistemului
de stocare din nucleul Linux descrise la Secțiune 5.1.1, „Migrarea driverelor de disc de la IDE la subsistemul PATA”, această operațiune este prea costisitoare
și este recomandat să folosiți în schimb nume de dispozitive care sunt
garantate să se păstreze în timp, ca aliasurile UUID[9] în directorul /dev/disk/by-uuid/
sau numele
dispozitivelor LVM în /dev/mapper/
.
Dacă un initrd creat cu initramfs-tools
este folosit pentru a inițializa
sistemul, în unele cazuri crearea fișierelor-dispozitiv de către udev
poate avea loc prea târziu pentru ca
scripturile de inițializare să le poată utiliza.
Comportamentul distinctiv este că inițializarea eșuează din cauza că
sistemul de fișirere rădăcină nu poate fi montat și un interpretor de
comenzi pentru depanare este lansat. Dar dacă verificați mai târziu veți
găsi toate fișierele dispozitiv se află în
/dev
. Aceasta s-a observat în cazurile în care sistemul
de fișiere rădăcină se află pe un disc USB sau
RAID mai ales dacă este folosit
LILO.
O soluție alternativă pentru această problemă este folosirea parametrului de
inițializare
rootdelay=
. Valoarea pentru
limita de timp (în secunde) poate necesita ajustare.
9
După actualizare sunt mai multe lucruri pe care le puteți face pentru a pregăti următoarea lansare.
Îndepărtați pachetele depășite nefolosite după cum este descris în Secțiune 4.9, „Pachete învechite”. Ar trebui să verificați ce fișiere de configurare folosesc acestea și să luați în considerare eliminarea pachetelor pentru a îndepărta fișierele de configurare.
Pe timpul procesului de actualizare, veți avea posibilitatea să alegeți opțiunea să „încărcați în lanț” GRUB 2: adică, să păstrați GRUB Legacy ca încărcător de sistem principal dar să adăugați o opțiune să încarce GRUB 2 și să pornească sistemul Debian GNU/Linux cu acesta. Acest lucru vă va permite să verificați că GRUB 2 funcționează pe sistemul dumneavoastră înainte de a face modificarea permanentă.
Odată ce ați confirmat că GRUB 2 funcționează, ar trebui să treceți la folosirea lui în mod corespunzător: încărcarea înlănțuită este destinată pentru a fi folosită doar temporar. Puteți face acest lucru cu comanda upgrade-from-grub-legacy.
Manualul GRUB oferă mai multe informații despre modificările între GRUB Legacy and GRUB 2, unele necesitând schimbări de configurații complexe. Dacă nu ați modificat configurația inițială a încărcătorului de sistem nu ar trebui să faceți altceva.
Odată cu următoarea lansare Debian GNU/Linux 7.0 (numită wheezy) unele caracteristici vor fi învechite. Utilizatorii vor trebui să migreze către alternative pentru a preveni apariția problemelor la actualizare la7.0.
Acestea includ următoarele caracteristici:
OpenVZ și Linux-Vserver: Debian GNU/Linux 6.0 va fi ultima versiune care include soluții de virtualizare ce nu sunt incluse în nucleu. Acest lucru înseamnă că OpenVZ și Linux-Vserver ar trebui considerate învechite iar utilizatorii ar trebui să migreze către soluții de virtualizare incluse în nucleul linux-2.6, ca: KVM, Linux Containers sau Xen.
Pachetul gdm
(Administratorul de
ecran GNOME versiunea 2.20) va fi învechit de gdm3
, o versiune rescrisă a sa. Citiți Secțiune 5.6, „Schimbări în mediul de birou GNOME și suportul pentru acesta” pentru mai multe informații.
Deși aduce câteva sute de pachete noi, squeeze mai înlocuiește și omite mai mult de patru mii de pachete vechi care au fost în lenny. Nu se oferă nici o modalitate de înnoire a pachetelor depășite. În timp ce nimic nu vă oprește să continuați să folosiți pachetele depășite, proiectul Debian va opri suportul de securitate pentru ele la un an după lansarea lui squeeze[10], și, în mod normal, nici nu va oferi altfel de suport între timp. Este recomandată înlocuirea lor cu alternative, dacă sunt disponibile.
Există multe motive pentru care pachetele pot fi eliminate din distribuție: nu mai sunt întreținute de către autorii originari, nu mai există un dezvoltator Debian interesat de întreținerea pachetelor, funcționalitatea oferită a fost înlocuită de alt software (sau o nouă versiune); sau nu mai sunt considerate a fi potrivite pentru squeeze datorită problemelor avute. În cazul din urmă, pachetele ar putea fi încă prezente în distribuția „unstable”.
Detectarea pachetelor „depășite” într-un sistem actualizat este ușoară, deoarece vor fi marcate ca atare în interfețele de administrare a pachetelor. Dacă folosiți aptitude, veți observa o listă a acestor pachete în secțiunea „Pachete învechite și pachete create local”. dselect oferă o secțiune similară, însă afișarea poate diferi.
Dacă ați utilizat aptitude sau apt-get
pentru a instala manual pachete în lenny, acesta va reține faptul
că au fost instalate manual și va putea marca drept învechite pachetele care
au fost instalate doar ca dependențe și nu mai sunt necesare deoarece
pachetele care aveau nevoie de ele au fost
șterse. aptitude și apt
, spre deosebire de
deborphan, nu va marca pentru ștergere pachetele pe care
le-ați instalat manual, spre deosebire de cele instalate automat ca
dependențe. Pentru a îndepărta pachetele instalate automat și care nu mai
sunt folosite, executați:
# apt-get autoremove
Există unelte adiționale pe care le puteți folosi pentru a detecta pachetele depășite, cum ar fi deborphan, debfoster sau cruft. deborphan este indicat, deși implicit va raporta doar bibliotecile depășite, adică pachetele din secțiunile „libs” sau „oldlibs” care nu sunt utilizate de alte pachete. Nu dezinstalați pachetele prezentate de aceste unelte fără a vă gândi bine, mai ales dacă folosiți opțiunile agresive, neimplicite, ce sunt susceptibile de a da rezultate eronate cu privire la starea pachetelor. Este indicat să analizați pachetele sugerate pentru dezinstalare (ex: conținutul, dimensiunea și descrierea) înainte de a le dezinstala.
Sistemul Debian de raportare a problemelor (Debian Bug Tracking System) oferă deseori informații suplimentare despre motivele pentru care un pachet a fost eliminat. Ar trebui să analizați atât arhiva problemelor pentru pachetul în sine, cât și pentru pseudo-pachetul ftp.debian.org.
Lista pachetelor depășite include:
Suita plone
de administrare a
conținutului. Aceasta a fot făcută la solicitarea dezvoltatorilor, să se
folosească Instalatorul unificat pentru Linux (eng. Unified Installer for
Linux), unealtă pe care ei o consideră singura platforma de
desfășurare. Unealta recomandată pentru a instala Plone pe sisteme Debian GNU/Linux
este Instalatorul unificat (Unified Installer), disponibil pentru descărcat
de la http://plone.org/
nessus
, serverul pentru scanat
vulnerabilități, bibliotecile asociate și alte aplicații conexe. A fost
învechi în favoarea aplicațiilor oferite de OpenVAS care include openvas-server
și openvas-client
. Deoarece nu este o cale de
actualizare automată va trebui să instalați OpenVAS și să mutați toate
configurațiile Nessus (utilizatori, certificate, etc.) manual către OpenVAS.
Aplicațiile Java 5 inclusiv pachetele sun-java5-jre
și sun-java5-bin
, succesor fiind Java 6:
sun-java6-jre
și pachetele asociate.
apt-proxy
nu mai este disponibil,
alternative la această unealtă fiind apt-cacher-ng
, apt-cacher
și approx
. Deși nu există posibilitatea de
actualizare automată, utilizatorii apt-proxy
pot trece la una din aceste
alternative instalând manual unul din aceste pachete.
Unele din driverele video Xorg nu mai sunt disponibile în squeeze și
sunt învechite. Acestea include xserver-xorg-video-cyrix
, xserver-xorg-video-i810
, xserver-xorg-video-imstt
, xserver-xorg-video-nsc
, xserver-xorg-video-sunbw2
, and xserver-xorg-video-vga
. Este posibil să fie
șterse ca parte a procesului de actualizare. Utilizatorii ar trebui să
instaleze în schimb xserver-xorg-video-all
.
Utilitarul folosit în lenny pentru a afișa imaginea (splash) la
inițializare, usplash
, nu mai este
disponibil. A fost înlocuit de plymouth
.
Anumite pachete din lenny au fost împărțite în mai multe pachete în squeeze, deseori pentru a îmbunătăți mentenabilitatea sistemului. Pentru a ușura actualizarea în aceste cazuri, squeeze oferă pachete „marionetă”: pachete goale care au același nume ca versiunea din lenny cu dependențe ce cauzează instalarea pachetelor noi. Aceste pachete „marionetă” sunt considerate depășite și, după actualizare, pot fi dezinstalate fără probleme.
Cele mai multe (însă nu toate) descrieri ale pachetelor marionetă indică
scopul lor. Descrierile pachetelor marionetă nu sunt uniforme, totuși puteți
folosi deborphan cu opțiunile --guess-
(de ex. *
--guess-
dummy
)pentru a le detecta în sistemul dumneavoastră. Notați faptul
că anumite pachete marionetă nu sunt destinate dezinstalării după
actualizare, ci sunt utilizate pentru a urmări în timp versiunea curentă a
unui program.
[4] Dacă prioritatea debconf este stabilită la un nivel foarte ridicat puteți preveni întrebările de configurare, dar serviciile care depind de opțiuni de configurare implicite ce nu se potrivesc sistemului dumneavoastră nu vor porni.
[5] Spre exemplu: serviciile DNS sau DHCP, îndeosebi când nu există redundanță sau soluție de rezervă. În cazul DHCP utilizatorii pot fi deconectați de la rețea dacă timpul de deținere a adresei este mai mic decât timpul necesar procesului de înnoire.
[6] Această facilitate poate fi dezactivată prin adăugarea parametrului
panic=0
la parametrii de inițializare.
[7] Sistemul de management al pachetelor din Debian nu permite, în mod normal, unui pachet să șteargă sau să înlocuiască un fișier deținut de alt pachet, decât dacă a fost definit ca înlocuitor pentru acel pachet.
[8] Se cunosc de asemena incompatibilități între vechiul nucleu și noul
udev
. Dacă observați probleme după
repornirea cu noul nucleu va trebuie să instalați o versiune mai veche a
udev
pentru a putea să îl folosiți
pe cel vechi.
[9] Unele dispozitive, cum ar fi cele folosite de crypt, RAID sau LVM au identificatori stabili care nu sunt bazați pe UUID. In cazul lor ar trebui să să folosiți numele dispozitivelor, care sunt deja clare și stabile.
[10] Sau atât timp cât nu este o altă lansare în acel interval de timp. În mod obișnuit sunt doar două versiuni stabile suportate în același timp.